Descarcă (.doc) (.pdf)

 

REGULAMENT INTERN

 

AL INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ

BOTOȘANI

 

 

Consideraţii  introductive

 

              Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a fost înfiinţat ca  unitate care funcţionează în subordinea Inspecţiei Muncii  cu personalitate juridică  prin Legea nr.108/1999 şi funcţionează conform HG  nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii

 

 

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

 

 

Art. 1. – Prezentul regulament intern al Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani se întocmeşte în baza art. 241 - 246 şi a celorlalte dispoziţii din Codul Muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, precum şi a următoarelor norme juridice:

1. OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
2. Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
3. Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
4. alte acte normative prin care se stabilesc norme obligatorii în domeniul securităţii si sănătăţii în muncă a  salariaţilor; drepturi şi obligaţii pentru angajaţi şi angajatori.

 

Art. 2. – (1) Regulamentul intern constituie instrumentul juridic pe baza căruia sunt reglementate în Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani următoarele:

1. respectarea principiului nediscriminării şi al combaterii oricăror forme de excluziune

socială şi de încălcare a demnităţii umane;

b)  respectarea drepturilor şi obligaţiilor angajatorului şi ale angajaţilor;

c)  asigurarea condiţiilor de muncă, protecţia, igiena şi securitatea muncii;

d)  organizarea timpului de lucru şi de odihnă;

      e) stabilirea de reguli concrete privind disciplina muncii în instituţie şi răspunderea

      f)  disciplinară;

7. reguli privind soluţionarea cererilor, propunerilor, sesizărilor şi reclamaţiilor individuale ale   salariaţilor;
8. reguli privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu media;
1. norme de conduită profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual;
10. modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice instituţiei.

(2) Normele stabilite în prezentul regulament se completează cu dispoziţiile legale

specifice unităţilor bugetare şi funcţiei publice. 

Art. 3. Personalul din Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani are obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile generale şi permanente de conduită şi disciplină stabilite potrivit dispoziţiilor prezentului Regulament Intern.

Art. 4. Regulamentul se aplică funcționarilor publici și personalului contractual.

 

Condiţiile specifice sau speciale pentru unii salariaţi ai instituţiei sau pentru anumite modalităţi sau proceduri de aplicare a prezentului Regulament, vor putea face obiectul unor norme, reguli, planuri şi decizii interne de serviciu.

 

 

CAPITOLUL II

REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI

NEDISCRIMINĂRII ŞI AL DEMNITĂŢII UMANE

 

Art. 5. – (1) În cadrul relaţiilor de muncă din Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani se aplică principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.

(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de salariaţi, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală, este interzisă.

 

Art.6. (1) Constituie discriminare, orice comportament având ca scop:

1. utilizarea de către angajator, a unui comportament abuziv, a unor practici care dezavantajează sau favorizează anumiţi salariaţi în legătură cu relaţiile de muncă  şi cu drepturile pe care aceştia le au în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi de tratament;
2. modificarea unilaterală de către angajator, a condiţiilor de muncă şi a relaţiilor de muncă pentru salariaţii care au făcut o reclamaţie sau au depus o plângere, în condiţiile prevăzute de lege;
3. actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea, recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute de legislaţia muncii.

(2) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la al.(1), dar care produc efectele unei discriminări directe.

 

Art. 7. – (1) Salariaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii pe care urmează să o desfăşoare, de protecţie socială, de securitate şi protecţie sanitară, precum şi de respectarea demnităţii şi conştiinţei, fără nici o discriminare.

(2) Salariaţii  Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani au dreptul de a reclama conducerii  instituţiei, toate faptele de discriminare, marginalizare socială sau de încălcarea drepturilor prevăzute de legislaţia muncii.

 

 

CAPITOLUL III

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI

ŞI <st1:stockticker w:st="on">ALE</st1:stockticker> ANGAJAŢILOR

 

 

Secţiunea 1 – Drepturile şi obligaţiile angajatorului

 

 

Art. 8. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani are datoria să ia toate măsurile pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării activităţii instituţiei.

 

Art. 9. (1) Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani asigura buna organizare a întregii activităţi, pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, în care sens stabileşte normele de disciplină a muncii, obligaţiile salariaţilor, precum şi răspunderea acestora pentru încălcarea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Potrivit legii, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani are următoarele atribuţii:

1. fundamentează programul de activităţi al instituţiei pe termen scurt şi pe termen lung, cu reactualizarea lui periodică;
2. stabileşte structura organizatorică a instituţiei precum şi structurile organizatorice pe domenii de activitate;
3. stabileşte numărul de posturi pentru fiecare compartiment;
4. stabileşte atribuţiile fiecărui compartiment;
5. exercita controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor;
6. asigura folosirea raţională a forţei de muncă, menţinerea numărului de salariaţi la nivelul strict necesar realizării sarcinilor;
7. urmăreşte ridicarea calificării profesionale a salariaţilor, promovarea lor în raport cu pregătirea şi rezultatele obţinute;
8. examinează observaţiile critice, sugestiile şi propunerile de măsuri formulate de salariaţii instituţiei;
1. organizează timpul de muncă în raport de specific, de necesităţi, de asigurarea funcţionalităţii şi de respectarea duratei timpului legal de lucru şi de odihnă;
10. asigură respectarea reglementărilor legale cu privire la timpul de lucru şi de odihnă, precum şi la orice alte drepturi legale cuvenite salariaţilor;
11. asigura întocmirea caracterizărilor privind activitatea profesională a salariaţilor potrivit legii;
50. asigură plata drepturilor băneşti cuvenite personalului la termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
1000. asigura spaţiul şi dotările necesare desfăşurării activităţii pentru fiecare salariat în parte;
14. informarea salariaţilor cu problemele noi ce apar pe linie profesională;
15.  asigură condiţii de muncă din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile legale.

 

(2) Conducătorul instituţiei are obligaţia de a desemna persoanele care vor asigura implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese, conform Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea <LLNK 12007   144 11 201   0 18>Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative,  cu modificările și completările ulterioare.

(3)  Conducerea instituţiei are obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă prin aplicarea prevederilor Legii nr. 202/2002.

(4)  Conducerea instituiției va lua măsuri pentru interzicerea fumatului în spațiile închise de la locul de muncă și se va asigura că sunt respectate prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

     Secţiunea 2 – Drepturile şi obligaţiile angajaţilor

Art. 10. Angajaţii  Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani au următoarele drepturi:

1. să li se asigure stabilitate în muncă, contractul de muncă/raportul de serviciu neputând să înceteze sau să fie modificat decât în cazurile prevăzute de lege;
2. să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă privind securitatea şi sănătatea în muncă, de indemnizaţii de asigurări sociale în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă şi de alte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege;
3. să li se asigure drepturi salariale potrivit legislaţiei în vigoare;
4. să li se asigure repaus săptămânal şi concediu de odihnă anual plătit;
5. să beneficieze de concedii de studii cu sau fără plată în condiţiile legii;
6. să beneficieze de sprijin şi înlesniri pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
7. să fie protejaţi în cazul în care se semnalează încălcări ale legii, în urma unor sesizări şi reclamaţii, prin aplicarea  prevederilor privind protecţia avertizorilor în interes public conform Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public.

 

Art. 11. (1) Salariaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani au obligaţia de a respecta ordinea şi disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce le revin conform fişei postului şi dispoziţiilor organelor de conducere.

 

(2) Principalele îndatoriri ale salariaţilor sunt:

 

1. să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contractele de muncă, conform postului; iar funcţionarii publici să respecte atribuţiile prevăzute în fişa postului;
2. să respecte programul de lucru şi să folosească cu eficienţă timpul de muncă;
3. să execute în tocmai şi la timp obligaţiile de serviciu ce le revin;
4. să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;
5. să cunoască bine lucrările pe care le au de executat;
6. să-şi însuşească cunoştinţele profesionale necesare atribuţiilor de serviciu, să participe la instructaje sau cursuri organizate în acest scop;
7. să respecte dispoziţiile privind păstrarea secretului de serviciu şi cele referitoare la documentele, datele sau informaţiile care nu sunt destinate publicitarii;
8. să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a incendiilor sau a oricăror altor situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, viaţa şi integritatea corporală, sănătatea personală sau a altor persoane;
1. să respecte regulile de acces în instituţie, să ia măsuri de îndepărtare a oricăror persoane dacă prezenţa acestora ar putea provoca un pericol pentru siguranţa sau funcţionarea normala a instituţiei;
10. în cazuri de forţă majoră, au obligaţia să cunoască, să participe şi să asigure realizarea măsurilor de protecţie civilă cuprinse în Regulamentul de organizare a măsurilor de protecţie civilă;
11. să se prezinte la serviciu în stare corespunzătoare îndeplinirii în bune condiţii a sarcinilor ce le revin;
50. să înştiinţeze seful ierarhic superior de îndată ce au luat la cunoştinţă de existenta unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri;
1000. să cunoască prevederile Codului Muncii, regulamentelor şi oricăror alte dispoziţii cu caracter normativ în legătura cu funcţia încredinţată, precum şi dispoziţiile conducerii referitoare la munca ce o îndeplinesc, conformându-se acestora întocmai.
14. să aibă o atitudine corespunzătoare faţă de cetăţenii pe care-i deservesc;
15. sa cunoască prevederile legislaţiei cu care operează, răspunzând prompt cetăţenilor la solicitarea acestora cunoscând prevederile legale;
16. sa aibă o atitudine corespunzătoare fata de cetăţenii pe care-i deservesc şi să cunoască prevederile legale;
17. să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea atribuţiilor lor, daruri sau alte avantaje ;
18. să respecte normele generale de conduită profesionala a funcţionarilor publici (OUG nr. 57/2019);
19. să respecte normele generale de conduită profesională a personalului contractual (OUG nr. 57/2019);
20. să asigure un serviciu public de calitate şi să nu folosească atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

 

3. Funcţionarii publici sunt obligaţi să informeze şi să respecte prevederile Legii nr.  

176/2010 privind declararea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

4. Salariații au obligația să respecte prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea și  completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

 

 

CAPITOLUL IV

REGULI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

 

 

Secţiunea 1 –Securitatea şi sănătatea în muncă

 

Art. 12. – (1)  La Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani, desemnarea nominală a lucrătorului care se ocupă de activităţile de prevenire şi protecţie se face prin decizie scrisă a inspectorului şef. Pentru lucrătorul desemnat, se va consemna în fişa postului activităţile de prevenire şi protecţie pe care acesta trebuie să le efectueze.

(2) Conducerea instituţiei asigură constituirea  CSSM conform art. 57 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin HG nr.1425/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

(3)  Conducătorul instituţiei va asigura securitatea şi sănătatea în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de munca.

 

(4) Instruirea personalului angajat în muncă în domeniul securităţii si sănătăţii  muncii se realizează prin următoarele forme:

A. Instructajul introductiv general, care se face de către lucrătorul desemnat şi la care vor participa:

• persoane nou angajate cu raport de muncă sau de serviciu, indiferent de formă;
• persoane transferate sau venite în instituţie ca detaşate de la alte instituţii;
• studenţi pentru practica profesională.

B. Instructajul la locul de muncă – se face după instructajul introductiv general, de către conducătorul direct al locului de muncă şi care are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor specifice locului de muncă.

C. Instructaj periodic, care se face de conducătorul direct al locului de muncă trimestrial/lunar/anual, după caz  si in funcţie  de modificările intervenite în reglementările legale şi condiţiile de muncă şi are ca scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

Art. 13. – În vederea asigurării condiţiilor de securitate si sănătate în muncă,  ori pentru prevenirea accidentelor de muncă, conducătorul instituţiei  adoptă următoarele măsuri:

1. stabileşte salariaţii cu responsabilităţi de SSM şi le precizează atribuţiile prin fişele posturilor;
2. elaborează instrucţiuni  specifice fiecărui sector de activitate pentru aplicarea normelor de SSM;
3. asigură materialele necesare pentru informare cu privire la SSM  şi pentru instruirea salariaţilor cu normele de SSM pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte;
4. informează la angajare fiecare persoană asupra condiţiilor de muncă şi de SSM;
5. asigură controlul periodic cu medic de medicină a muncii şi a condiţiilor de acordare a primului ajutor;
6. asigură materialele igienico-sanitare necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii în instituţie.

 

Art. 14. – Pentru asigurarea condiţiilor normale de securitate şi sănătate în muncă, salariaţii au următoarele obligaţii:

1. să-și însuşească și să respecte normele de SSM stabilite;
2. să desfăşoare activităţi  în aşa fel încât să nu expună pericolului sau îmbolnăvirii profesionale persoana proprie şi celelalte persoane;
3. să aducă  de îndată la cunoştinţa conducătorului direct a defecţiunilor tehnice sau a oricăror altor situaţii care constituie pericol de accidente sau de îmbolnăvire, precum şi cazurile în care astfel de accidente s-au produs;
4. să utilizeze toate echipamentele și măsurile  de protecţie puse la dispoziţie sau din dotarea locului de muncă.

 

 

Secţiunea 2 – Prevenirea şi stingerea incendiilor

 

Art. 15. – În scopul aplicării şi respectării regulilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca Botoșani are următoarele responsabilităţi:

1. stabileşte prin dispoziţie scrisă responsabilităţile şi modul de organizare a activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor;
2. asigură elaborarea planurilor de apărare împotriva incendiilor şi verifică prin specialiştii desemnaţi modul de cunoaştere şi capacitatea de punere în aplicare a acestora;
3. asigură dotările necesare pentru stingerea incendiilor şi menţinerea acestora în stare permanentă de funcţionalitate pentru intervenţii în caz de incendiu;
4. asigură instruirea salariaţilor proprii şi colaboratorilor externi, cu privire la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
5. asigură elaborarea şi reactualizarea regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi cunoaşterea acestuia de către toţi salariaţii instituţiei;
6. asigură alocarea distinctă în bugetul anual de venituri şi cheltuieli a Inspectoratului Teritorial de Munca Botoșani, a mijloacelor financiare necesare achiziţionării, reparării, întreţinerii şi funcţionării mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi a celorlalte activităţi specifice.

 

Art. 16. – Pentru asigurarea respectării regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, salariaţii Inspectoratului Teritorial de Munca Botoșani au următoarele obligaţii:

1. să cunoască şi să respecte regulile generale de prevenire şi stingere a incendiilor stabilite de conducerea instituţiei şi sarcinile specifice fiecărui loc de muncă şi pregătire;
2. să nu intervină asupra mijloacelor şi dotărilor destinate prevenirii şi stingerii incendiilor, decât în caz de forţă majoră;
3. să comunice imediat şefilor ierarhici sau conducerii instituţiei  cazurile ce pot constitui pericol de incendii;
4. la terminarea programului de lucru sau de pregătire, să ia măsuri care să înlăture orice pericol de incendiu;
5. să participe efectiv şi, în funcţie de atribuţiile şi cunoştinţele personale, la înlăturarea pericolelor de incendii şi la stingerea incendiilor când acestea s-au produs.

 

 

 

CAPITOLUL V

NORME PRIVIND ORGANIZAREA TIMPULUI DE LUCRU ŞI TIMPULUI DE ODIHNĂ

 

 

Art.17. Durata timpului de lucru este de 8 ore efectiv pe zi si 40 ore pe săptămână și este valabilă pentru tot personalul Inspectoratului Teritorial de Munca Botoșani indiferent de funcţia ocupată.

Repausul săptămânal se acorda sâmbăta și duminica. Zilele de sărbătoare legală și celelalte zile în care nu se lucrează se stabilesc prin lege.

 

Art. 18. (1)  Programul  normal de lucru este de luni până vineri structurat astfel:

   Luni – Joi: între orele 8,00 – 16,30

   Vineri:      între orele 8,00 – 14,00

conform adresei Inspecţiei Muncii nr. 842/10809/2012.

(2) Programul de lucru cu publicul, conform prevederilor HG nr. 1.255 / 2022 pentru abrogarea <LLNK 12004  1723 22 301   0 35>Hotărârii Guvernului nr. 1.723/2004  privind aprobarea <LLNK 12004     0542 301   0 21>Programului de măsuri pentru  combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul, este următorul:

 

  -   Luni, Marţi, Miercuri și Joi:  8,00  –  16,30

  -   Vineri:                               8,00  -  14,00

 

(2) Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani are dreptul, respectând limitele si producerile impuse de legislaţie, să modifice programul de lucru în funcţie de necesităţi cu aprobarea Inspecţiei Muncii.

 

Art. 19. Orele suplimentare pot fi efectuate în cazurile când se impun – la chemarea organelor de conducere și în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

Art. 20. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă  Botoșani prin Compartimentul Resurse Umane are obligaţia de a înfiinţa evidenta prezentei personalului la serviciu, pe baza unor condici în care salariaţii vor semna la prezentare si la plecare.

În condica de prezență se vor nota învoirile, concediile de odihnă, concediile medicale, absențele nemotivate, concediile fără plată etc.

În cazul În care întârzierea sau absența s-a datorat unei situaţii neprevăzute sau a unor motive independente de voinţa angajatului (boala, accident, etc.) salariatul are obligaţia de a informa în următoarele trei zile lucrătoare pe șeful compartimentului, care la rândul său va informa Comp. Resurse Umane.

 

Art. 21. (1) Situaţia prezenței la serviciu se întocmeşte de către conducătorul fiecărui compartiment, se vizează de către conducătorul unităţii sau de locţiitorul acesteia și se transmite Compartimentului Resurse Umane până în a treia zi lucrătoare a lunii pentru luna anterioară.

(2) După depunerea la Compartimentul Resurse Umane situaţia prezenței poate fi modificată numai cu aprobarea scrisă și motivată a conducătorului  care a vizat-o.

(3) Înscrierile de date false în condica de prezență, constituie o abatere gravă și va fi sancţionată conform prevederilor prezentului regulament.

 

Art. 22. Organizarea serviciului  de permanență pe instituţie, se stabileşte prin decizie a inspectorului sef.

Orele lucrate suplimentar  se compensează conform legislaţiei în vigoare.

 

Art. 23 (1) Salariaţii pot fi învoiţi să lipsească în interes personal  o zi întreaga (8 ore) pe baza unei cereri vizate de conducătorul compartimentului  și aprobată de conducere.

 

Art. 24 Conducerea instituţiei poate acorda, potrivit legii, concedii fără plata la cererea celor interesaţi.

 

Art. 25. Programarea concediilor de odihnă  se face la sfârşitul fiecărui an pentru anul viitor cu respectarea legislaţiei in vigoare.

Propunerile de programare a concediilor se fac de conducerea fiecărui compartiment  cu consultarea salariaţilor și se aproba de inspectorul sef.

Ordinea concediilor va fi stabilită eşalonat în cursul anului, ţinându-se seama de buna desfăşurare a activităţii dar și de interesele angajaţilor.

 

Art. 26 Compartimentul Resurse Umane, ține evidența învoirilor, a concediilor de boală, de studii şi fără plată şi separat a concediilor de odihnă.

 

Art. 27. (1) Accesul în sediul instituţiei a salariaţilor se face în baza legitimaţiei vizată la zi.

(2) Ieşirea salariaţilor din instituţie, în timpul programului de lucru, este permisă după cum urmează:

- persoanele din  compartimentele care nu au legătură cu activitatea de control pe baza legitimaţiei;

            - persoanele care efectuează deplasări în interes de serviciu pe baza ordinului de

              deplasare;

        

Art. 28. Intrarea în instituţie a persoanelor care nu sunt salariaţii acesteia va fi admisă numai celor ce sunt in interes de serviciu sau doresc sa contacteze un salariat al acesteia și cu înscrierea, într-un registru, a datelor din actele de identitate.

 

Art. 29. Primirea cetăţenilor pentru depunerea de cereri, reclamaţii, sesizări, propuneri, precum și pentru audiențe, se face potrivit procedurii formalizate stabilită de către conducerea instituţiei.

 

Art. 30. La sfârşitul programului de lucru, toţi salariaţii au obligaţia de a asigura închiderea ferestrelor, încuierea birourilor, dulapurilor si fişetelor, precum si stingerea luminilor, etc.

 

 

Sărbătorile legale

 

Art. 31.(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

    - 1 şi 2 ianuarie;

    - 6 ianuarie – Boboteaza;

    - 7 ianuarie -  Sf. Ioan Botezătorul;

    - 24 Ianuarie – ziua Unirii Principatelor Române;

    - Vinerea Mare;

    - prima şi a doua zi de Paşti;

    - 1 mai;

    - 1 iunie;

    - prima şi a doua zi de Rusalii;

    - Adormirea Maicii Domnului;

    - 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    - 1 decembrie;

    - prima şi a doua zi de Crăciun;

    - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

 

(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.

 

 

 

CAPITOLUL VI

DISCIPLINA MUNCII ȘI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

(SANCȚIUNI)

 

 

Art.32 Săvârşirea următoarelor fapte constituie abateri disciplinare şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.

1. lipsa nemotivată de la serviciu, mai mult de 3 zile;
2. întârzierea de la serviciu;
3. îndeplinirea neglijentă a atribuţiilor de serviciu;
4. să desfăşoare activităţi personale sau altele decât cele stabilite  prin fişa postului în timpul orelor de program;
5. solicitarea sau primirea de cadouri în scopul îndeplinirii sau   neîndeplinirii unor atribuţii de serviciu, al furnizării unor informaţii sau facilitării unor servicii care să dăuneze activităţii instituţiei;
6. corespondenţa cu alte instituţii în nume propriu;
7. efectuarea de convorbiri telefonice personale, cu excepţia  cazurilor de urgenţă comunicarea unor informaţii cu caracter confidenţial;
8. încălcarea regulilor de igienă si securitatea muncii;
1. să introducă, să distribuie, să faciliteze introducerea sau distribuirea în unitate a băuturilor alcoolice, pentru a fi consumate la locul de muncă;
10. intrarea sau după caz rămânerea în unitate sub influenta băuturilor alcoolice;
11. părăsirea instituţiei în timpul orelor de program fără ordin de serviciu sau aprobarea şefilor ierarhici;
50. executarea în timpul serviciului de lucrări străine de interesul serviciului;
1000. împiedicarea, în orice mod, a altor lucrători de a-si executa în mod normal în timpul programului îndatoririle de serviciu;
14. fumatul în spațiile închise de la locul de muncă.

 

Art.33. Furtul, bătaia, refuzul de a se supune aplicării controlului privind consumarea de alcool

sau de medicamente care pot produce dereglări comportamentale, constituie abateri deosebit

de grave.                        

 

Art.34.  Orice manifestare de hărţuire sexuală este interzisă. Sunt considerate hărţuiri sexuale

acele gesturi, manifestări, comentarii insinuante, sau propuneri cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stress în cadrul compartimentelor şi pot conduce la degradarea atmosferei de lucru, la scăderea productivităţii muncii şi a moralului angajaţilor.

În sensul celor de mai sus, nu este permis angajaţilor să impună constrângeri, sau să exercite presiuni de orice natură în scopul obţinerii de favoruri de natură sexuală.

        

Art.35.  În raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancţiunile disciplinare ce se aplică sunt următoarele:

 

1. Pentru funcţionarii publici (conf. art. 492 alin.3 din OUG nr. 57/2019 cu modificările și completările ulterioare):

1. mustrare scrisă;
2. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
3. diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
4. suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
5. retrogradarea într-o funcţie publică  de nivel inferior pe o perioadă de până la un an cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
6. destituirea din funcţia publică

                  

2. Pentru personalul contractual (conf. art. 248 din CM  republicat– legea 53/2003):

avertisment scris;

1. avertismentul scris;
2. retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător  funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
3. reducerea salariului de baza pe o durata de 1 – 3 luni cu 5 -10% ;
4. reducerea salariului  de bază şi/sau , după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioada de 1 – 3 luni cu 5 – 10% ;
5. desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

 

Art.36.  Are dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare, potrivit legii, inspectorul şef cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

                                                         

Art.37. La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârşită, gradul de vinovăţie a celui în cauză dacă acesta a mai avut şi alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii.             

 

Art.38. Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal.

 

Art.39. Sancţiunea disciplinară se stabileşte prin dispoziţie scrisa emisă în acest sens.         

                                                                 

Art.40. Răspunderea penală sau materială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta

săvârşită dacă prin aceasta s-au încălcat obligaţiile de muncă sau regulile de comportare.   

                                     

Art.41. Împotriva sancţiunii disciplinare cel sancţionat poate face contestaţie în scris, în termen de 30 de zile  calendaristice - personalul contractual şi în termen de 15 zile funcţionarii publici,  de la comunicarea sancţiunii.

 

Art.42.  Pentru personalul contractual, se aplică prevederile Codului Muncii, a OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.361/2022 – privind protecţia avertizorilor în interes public.

 

 

Art.43. Pentru funcţionarii publici se aplică prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 361/2022 si a Legii nr.176/2010.

 

Art. 44. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 35, al. 1, lit. a se aplică de către inspectorul şef (la propunerea conducătorului compartimentului în care funcţionează cel în cauză) sau a comisiei de disciplină.

 

Art.45. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 35, al. 1, lit. b – f) se aplică de  conducătorul inspectoratului, la propunerea comisiei de disciplină.

Art.46. (1) Comisia de disciplină se constituie conform prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu modificările și completările ulterioare.

 (2) În cazul avertizării în interes public, în faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecţie conform Legii nr.361/2022.

Art.47. Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziţiei  de sancţionare.  

Art.48. Pentru funcţionarii publici, sancţiunile disciplinare se radiază, de drept, după cum urmează:

1. in termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunile disciplinare aplicate in conformitate cu art. 35   al. 1, lit. a dacă funcţionarul public sancţionat nu a mai săvârşit o  abatere disciplinară în această perioadă;
2. în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile prevăzute la art. 35 al. 1, lit. b – d, dacă funcţionarul public sancţionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a mai săvârşit o abatere disciplinară în această perioadă.
3. în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 35 alin. (1) lit. e.

Pentru personalul contractual, sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o noua sancţiune disciplinară in acest termen.

Radierea sancţiunii disciplinare se constată prin decizie scrisă a inspectorului şef.

 

Art.49 În cazul constatării nevinovăţiei salariatului sancţionat disciplinar sau suspendat din funcţie, acesta are dreptul la o despăgubire egală cu partea din salariu de care a fost lipsit.  

 

Art.50. În cazul în care Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a făcut plângere penală împotriva unui salariat sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, conducerea instituţiei va dispune suspendarea din funcţie a acestuia. Pe timpul suspendării nu se plătesc drepturile salariale. 

 

Art. 51 Funcţionarii publici sunt obligaţi să depună declaraţiile de avere şi de interese în conformitate cu Legea nr.176/2010.

 

Art. 52 Nerespectarea dispoziţiilor Legii nr.176/2010  privind declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi a situaţiilor de incompatibilitate, duce la sancţiunile prevăzute în aceste prevederi legale.

                                     

Art. 53.(1) Salariaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani sunt obligaţi să respecte următoarele reguli de disciplină la locul de muncă şi în incinta instituţiei:

1. să respecte orele de prezentare şi de plecare  la/de la programul de lucru, semnând condica la sosire şi plecare;
2. să folosească integral şi eficient timpul de lucru stabilit;
3. să nu părăsească locul de muncă în timpul programului fără aprobarea şefului ierarhic;
4. să nu rămână şi să nu pătrundă în sediul instituţiei în afara orelor de program, decât cu înştiinţarea şi aprobarea şefului ierarhic;
5. să nu efectueze în sediul instituţiei şi cu mijloacele  instituţiei lucrări care nu au legătură cu sarcinile de muncă şi cu activitatea  instituţiei;
6. să nu introducă în sediul instituţiei obiecte sau produse interzise de lege sau care ar putea provoca incendii sau explozii;

g) să nu săvârşească acţiuni care ar putea pune în pericol integritatea bunurilor instituţiei;

8. să nu comită şi să nu incite la acte ce ar putea tulbura buna desfăşurare a activităţii sediul instituţiei
1. să nu efectueze convorbiri de la posturile telefonice ale  instituţiei în interes personal;
10. să nu folosească în interes personal şi să nu înstrăineze bunurile din patrimoniul  instituţiei , date în folosinţă sau păstrare;
11. să nu introducă în sediul instituţiei mărfuri şi produse în scopul comercializării lor;
50. să nu fumeze în incinta  instituţiei, în alte spaţii decât cele stabilite şi amenajate potrivit legii;
1000. să nu se prezinte la program în stare de ebrietate, să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în incinta  instituţiei;
14. să nu fumeze în spațiile închise de la locul de muncă.

 

(2) Salariaţii  instituţiei sunt obligaţi să respecte şi celelalte norme de disciplină şi de conduită stabilite prin lege sau prin dispoziţii ale conducerii inspectoratului şi de prezentul regulament.

 

Art. 54.  Salariaţii  instituţiei au obligaţia  să aducă la cunoştinţă compartimentului resurse umane  toate modificările ce apar în datele de identificare (domiciliul, starea civilă, telefon, etc.), în vederea actualizării evidenţelor şi utilizării lor în cazuri de urgenţă.

 

Art. 55.  Fără a se impune prescripţii speciale sau obligatorii, salariaţii inspectoratului trebuie să aibă în timpul programului o ţinută decentă, care să reflecte respectul faţă de poziţia profesională în instituţia în care îşi desfăşoară activitatea.

 

Art. 56. (1) În caz de îmbolnăvire, salariaţii inspectoratului  au obligaţia de a înştiinţa în cel mai scurt timp şi prin orice mijloace şeful ierarhic sau conducătorul instituţiei privind apariţia stării de incapacitate temporara de muncă.

(2) Drepturile cuvenite pentru concedii medicale și indemnizaţii de asigurări de sănătate se acorda conform legislaţiei in vigoare.

       

Art. 57. – (1) Salariaţii inspectoratului  îşi vor exercita competenţele în limitele prevăzute de fişa fiecărui post.

2) La evaluarea performanţelor profesionale a salariaţilor inspectoratului  se va ţine seama atât de iniţiativa şi capacitatea de muncă independentă, de asumarea răspunderilor proprii în limitele competenţelor stabilite, cât şi de disponibilităţile pentru munca în echipă.

 

Art. 58. – (1) Relaţiile dintre salariaţii inspectoratului  au la bază raporturile ierarhice stabilite prin fişa fiecărui post, precum şi raporturile de colaborare.

(2) În cadrul relaţiilor ierarhice, salariaţii au obligaţia de a îndeplini la termen şi în bune condiţii sarcinile de serviciu şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici şi să se supună controlului exercitat de aceştia.

(3) Salariaţii inspectoratului  vor promova relaţii de colaborare cu ceilalţi angajaţi, având un comportament adecvat, amabil şi colegial, evitând crearea de stări conflictuale.

 

Art. 59. – (1) Salariaţii inspectoratului  au obligaţia să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi în spaţiile de folosinţă comună.

(2) Echipamentele, aparatura şi mobilierul, precum şi mijloacele de transport ale inspectoratului  trebuie să fie într-o perfectă stare de curăţenie.

        

Art. 60. – (1) Încălcarea dispoziţiilor cuprinse în prezentul capitol constituie abateri de la normele de disciplina muncii şi se sancţionează potrivit prezentului regulament şi al normelor legale în vigoare.

2) În situaţia în care, prin încălcarea normelor cuprinse în prezentul capitol, a determinat producerea de pagube materiale sau s-a încălcat legea penală, salariaţii în cauză vor răspunde material, civil sau penal, după caz.

(3) Conducătorii compartimentelor de activitate au obligaţia să urmărească respectarea normelor de disciplină şi conduită prevăzute în prezentul capitol şi să ia măsurile prevăzute de lege şi regulament.

 

 

 

CAPITOLUL <st1:stockticker w:st="on">VII</st1:stockticker>

REGULI PRIVIND SOLUŢIONAREA CERERILOR,

PROPUNERILOR, SESIZĂRILOR ŞI RECLAMAŢIILOR

INDIVIDUALE <st1:stockticker w:st="on">ALE</st1:stockticker> SALARIAŢILOR

 

 

Art. 61. – (1) Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani  respectă şi garantează dreptul constituţional de petiţionare a salariaţilor.

(2) Dreptul de petiţionare, în înţelesul prezentului regulament, îl constituie orice demers individual, scris şi semnat, adresat conducerii inspectoratului, având ca obiect o cerere, o sesizare, o propunere sau o reclamaţie.

Art. 62. – (1) Petiţiile adresate conducerii inspectoratului  vor fi înregistrate în registrele de evidenţă a corespondenţei, de îndată ce sunt primite şi se va înmâna petentului dovada primirii şi înregistrării petiţiei.

(2) Conducerea inspectoratului va  repartiza compartimentului Registratură, Comunicare şi Relaţii cu Publicul (RCRP) petiţiile, acesta îndeplinind atribuţiile în  înregistrarea şi soluţionarea petiţiilor  în termenul prevăzut de lege, conform procedurii  operaţionale.

(3) Conducerea inspectoratului repartizează petiţiile compartimentului RCRP care primeşte, înregistrează, se îngrijeşte de rezolvarea petiţiilor şi expediază răspunsurile către petiţionari în termenul legal. Compartimentul RCRP înaintează petiţiile înregistrate către compartimentele de specialitate, în funcţie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului.

Expedierea răspunsurilor către petiţionari se face numai de către compartimentul RCRP, care se îngrijeşte de clasarea şi de arhivarea petiţiilor.

Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta.

(4) Petiţiile anonime şi cele care nu au datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi vor fi clasate.

 

Art. 63. – (1) Repartizarea petiţiilor în vederea soluţionării lor de către personalul de specialitate se face de şeful compartimentului căruia i s-a trimis petiţia de către compartimentul RCRP. Persoanele care au primit spre cercetare şi rezolvare petiţii, au obligaţia să analizeze temeinic conţinutul acestora, să verifice veridicitatea susţinerilor şi legalitatea solicitărilor.

(2) Pe baza constatărilor, persoana însărcinată va formula răspuns petentului, motivat din punct de vedere al normelor legale în domeniu.

(3) Procedura de primire, înregistrare, cercetare şi comunicare a răspunsului trebuie să se încadreze în termenele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002.

(4) În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, cel ce a primit spre soluţionare petiţia poate cere conducătorului care a repartizat-o prelungirea termenului, care nu poate fi mai mare de 15 zile.

(5) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii referitoare la aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care va face referire la toate petiţiile.

(6) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se  clasează, la numărul iniţial făcându-se menţiune despre faptul ca s-a răspuns.

 

CAPITOLUL VIII

MODALITĂŢI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIŢII LEGALE SAU

CONTRACTUALE SPECIFICE

 

Secţiunea 1. Răspunderea angajatorului şi a angajaţilor

 

 

Art. 64. – (1) Potrivit art. 253 din Codul Muncii republicat, inspectoratul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariatul care a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

(3) În cazul în care a plătit despăgubiri, inspectoratul are dreptul să-şi recupereze suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei.

 

Art. 65.  (1) Salariaţii inspectoratului răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse instituţiei din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţă majoră sau  de alte cauze neprevăzute  care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) Stabilirea răspunderii materiale şi recuperarea pagubelor produse instituţiei se face în conformitate cu normele stabilite prin art. 255-259 din Codul Muncii şi prin alte reglementări legale în materie.

 

Art. 66. Inspectoratului teritorial de muncă  şi salariaţilor acesteia îi sunt aplicabile normele privind răspunderea contravenţională şi răspunderea penală, stabilite prin art. 260 - 265 din Codul Muncii republicat şi celelalte dispoziţii legale în materie.

 

Secţiunea 2. Norme privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu mass-media.

 

Art. 67.  În inspectoratul teritorial de muncă  accesul la informaţiile de interes public este garantat, potrivit normelor stabilite prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces  la informaţiile de interes public.

 

Art. 68. Sunt informaţii de interes public la nivelul  inspectoratului teritorial de muncă :

1. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea inspectoratului;
2. structura organizatorică, atribuţiile compartimentelor, programul de funcţionare şi programul de audienţe;
3. numele şi prenumele persoanelor din conducerea inspectoratului  şi conducerile compartimentelor componente şi a funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
4. coordonatele de contact ale instituţiei: denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de email şi adresa paginii de internet;
5. sursele de finanţare, bugetul şi bilanţul contabil;

4. programele şi strategiile proprii;
5. alte informaţii care nu au fost clasificate, ca şi informaţii secrete, secrete de serviciu  sau confidenţiale.

 

Art. 69.  (1) Accesul la informaţiile prevăzute la art. 69 se realizează prin:

1. afişarea la sediul inspectoratului, pe site sau publicarea în mijloacele de informare în masă;
2. consultarea lor la sediul instituţiei, în spaţii destinate acestui scop.

(2) Persoanele fizice şi juridice, care dovedesc un interes legitim faţă de informaţiile prevăzute la art. 68, vor putea obţine aceste informaţii şi prin solicitare scrisă, care va cuprinde:

1. datele de identificare ale solicitantului (denumirea persoanei juridice, persoanei fizice, adresa, domiciliul, semnătura);
2. descrierea informaţiei solicitate;
3. motivarea interesului legitim;
4. data solicitării si semnătura solicitantului.

(3) Solicitarea prevăzută la al.(2) se va prezenta personal la secretariatul instituţiei, sau va fi adresată prin poştă, şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

(4) După înregistrare, solicitarea va fi prezentată persoanei responsabilă cu informaţiile de interes public, care o va analiza şi va aprecia dacă informaţia solicitată este o informaţie comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată de la liberul acces.

(5) Dacă informaţia solicitată este deja comunicată din oficiu se asigură de îndată, dar nu mai târziu de cinci zile, informarea solicitantului despre acest lucru, precum şi sursa unde informaţia solicitată poate fi găsită.

(6) În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele ce se comunică din oficiu solicitarea se transmite compartimentelor competente din cadrul inspectoratului, pentru verificarea condiţiilor privind caracterul de informaţie exceptată.

(7) În cazul în care informaţia solicitată este identificabilă ca fiind exceptată de la liberul acces se asigură informarea solicitantului în termen de cinci zile.

(8) Compartimentul CRP va primi răspunsul la solicitarea primită şi îl va trimite către solicitant, în termen legal.

Răspunsurile vor fi semnate de o persoană din conducere şi de persoana împuternicită să răspundă de accesul la informaţiile de interes public.

(9) Cererile de informaţii de interes public vor fi rezolvate potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001, în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor, documentare şi urgenţa solicitării.

(10) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare şi în format electronic.

 

Art. 70.  (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public ale inspectoratului  este garantat.

(2) Reprezentanţii mass-media pot obţine informaţii de interes public direct de la conducerea inspectoratului sau prin purtătorul de cuvânt al acestuia.

(3) De regulă, informaţiile de interes public solicitate de reprezentanţii mass-media se furnizează prompt, cu excepţia cazurilor când soluţionarea impune documentare sau multiplicare de documente.

 

Art. 71.  (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat cu soluţionarea cererilor privind accesul la informaţiile de interes public, de a primi şi soluţiona cererile de obţinere a informaţiilor de interes public, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prezentului regulament.

(2) Litigiile privind accesul la informaţiile de interes public, dintre inspectoratul teritorial de muncă  şi persoanele care se consideră lezate în exercitarea dreptului la informaţiile de interes public, se soluţionează potrivit dispoziţiilor art. 21-22 din Legea nr. 544/2001 şi art. 31-34 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002.

 

 

CAPITOLUL IX

NORME DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

 

Art.72. (1) In cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani,  aplicarea eticii şi normelor de conduită se face cu respectarea prevederilor Codului de etică si OUG nr. 57/2019, acestea fiind obligatorii pentru toţi funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică.

(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

(3) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

 

Art.73. (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis:

1. să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
2. să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;
3. să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
4. să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
5. să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Prevederile alin.2 lit.a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

 

Art.74. (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei.

(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

(3) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul instituţiei, în condiţiile legii.

(4) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul instituţiei. În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

 

Art.75. În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

1. să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
2. să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
3. să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
4. să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

 

Art.76. În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

 

Art.77. (1) În relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

1. întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
2. dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
3. formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:

1. promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
2. eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

 

Art.78. (1) Funcţionarii publici care reprezintă instituţia în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

 

Art.79. Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

 

Art.80. (1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către instituţie, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

 

Art.81.(1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, conducătorii compartimentelor au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

(2) Conducătorii compartimentelor au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

(3) Se interzice persoanelor care ocupa funcţii de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile generale care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici.

 

Art.82. (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

 

Art.83. (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

 

Art.84.(1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

1. când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
2. când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
3. când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Dispoziţiile alin.1 se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art.85. (1) Încălcarea dispoziţiilor Codului de conduită a funcţionarilor publici atrage răspunderea disciplinară a acestora, în condiţiile legii.

(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.

(3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

(4) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

 

CAPITOLUL X

NORME DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

 

Art.86 .(1) OUG nr. 57/2019 privind codul administrativ cu modificările și completările ulterioare reglementează normele de conduită profesională a personalului contractual.

(2) Aceste norme sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul instituţiei, încadrat în baza prevederilor Legii nr.53/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art.87. (1) Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competentelor instituţiei, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

(2) În exercitarea funcţiei personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei.

 

Art.88. (1) Personalul contractual are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul instituţiei, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Angajaţilor contractuali le este interzis:

1. să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătura cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
2. să facă aprecieri în legătura cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publica în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;
3. să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
4. să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractuali, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
5. să acorde asistenţa şi consultanţa persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acţiuni juridice ori de alta natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Prevederile de la lit.a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de muncă, pentru o perioada de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

 

Art.89. (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei.

(2) În activitatea lor angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.

(3) În exprimarea opiniilor, personalul contractual trebuie sa aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

 

Art.90. În exercitarea funcţiei deţinute, personalului contractual îi este interzis:

1. să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
2. să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
3. să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cat şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
4. să afişeze în cadrul instituţiei însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

 

Art.91. (1) În relaţiile cu personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul instituţiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei, precum şi ale persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:

1. întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
2. dezvăluirea aspectelor vieţii private;
3. formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Personalul contractual trebuie sa adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Personalul contractual are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice, prin:

1. promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
2. eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

 

Art.92. Angajaţii contractuali nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenta imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

 

Art.93. (1) În procesul de luare a deciziilor angajaţii contractuali au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către instituţie, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

 

Art.94. (1) Personalul contractual are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul contractual nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetă de orice natură, din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, în considerarea funcţiei pe care o deţin.

(4) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu impune altor angajaţi contractuali sau funcţionari publici sa se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

 

Art.95. (1) Personalul contractual este obligat sa asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.

(3) Personalul contractual trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

 

Art.96. (1) Orice angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

1. când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează sa fie vândute;
2. când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
3. când poate influenta operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Dispoziţiile alin.1 se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionarii sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Angajaţilor contractuali le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

 

Art.97. (1) Încălcarea dispoziţiilor Codului de conduită a personalului contractual atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual, în condiţiile legii.

(2) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr.53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

(4) Personalul contractual răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL XI

EVALUAREA PROFESIONALA A SALARIAŢILOR

 

 

Art.98. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual, în temeiul OUG nr. 57/2019 privind codul administrativ cu modificările și completările ulterioare.

 

Art.99. Evaluarea performanţelor individuale ale personalului contractual se face anual conform HG nr. 1336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar platit din fonduri publice și a Metodologiei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului contractual realizată pe baza obiectivelor individuate, indicatorilor de performanță și a criteriilor de evaluare stabilite, cu aplicare începând cu anul 2024 pentru activitatea desfășurată de salariații ITM Botosani. 

 

                                     

CAPITOLUL XII

DISPOZIŢII FINALE

 

 

Art. 100.  (1) Prezentul regulament intern intră în vigoare la data aprobării de către conducerea instituției, fiind adus la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul  Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani.

(2) Îndeplinirea procedurii de afişare va fi consemnată în procesul-verbal de afişare, ce se va întocmi prin grija compartimentului resurse umane al instituţiei.

(3) Concomitent cu afişarea, câte un exemplar din prezentul regulament intern va fi trimis conducătorilor de compartimente, care au obligaţia să-l aducă la cunoştinţa tuturor salariaţilor din subordine, prin semnătură.

(4) Tabelele cu semnăturile tuturor salariaţilor, privind luarea la cunoştinţă a conţinutului regulamentului intern, şi procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de afişare se vor depune la compartimentul  resurse umane al instituţiei.

(5) Pentru noii angajaţi, regulamentul intern va fi adus la cunoştinţă în cadrul instructajului general ce se face de către conducătorul direct în prima zi de activitate.

 

Art.101.  Regulamentul intern se completează şi se aplică cu prevederile legale în vigoare.

 

 

 

Întocmit,                                                                         Vizat pentru legalitate

Comp. RU                                                                         Comp. Juridic